Despre vaccinarea patrupezilor

In ultimele decenii, vaccinarea animalelor a devenit o practica standard in mare parte a lumii, intrucat poate preveni potentiale boli fatale animalelor de casa. Un vaccin nu are doar rolul de a proteja animalul impotriva bolilor, ci previne si imbolnavirea membrilor familiei, deoarece anumite boli pot fi transmise si la om.

Vaccinarea animalelor se realizeaza dupa o schema bine stabilita, insa poate varia si in functie de fiecare individ in parte, de riscurile la care se supune si de statusul imunologic al acestuia. Riscurile de a contacta o anumita boala infectioasa variaza in functie de regiune, anumite boli fiind mai frecvente in anumite zone. Reactiile ce pot aparea in urma vaccinurilor sunt foarte rare si in general se refera la: durere locala, inflamarea zonei de injectare sau la unii indivizi poate sa apara o reactie alergica in primele minute dupa administrarea substantei.

Vaccinarea cateilor

Varsta optima de vaccinare este diferita in functie de specie. Dupa realizarea unei deparazitari efectuate corespunzator, schema de vaccinare poate incepe astfel: la pisici, de la varsta de 8 saptamani, iar la caini de la varsta de 6 saptamani.

Specialistii centrului veterinar Fanvet recomanda ca programul de vaccinare pentru caini sa se efectueze in functie de varsta si istoricul vaccinarilor. Asadar, cel mai important program de vaccinare este cel ce vizeaza varstele mici sau catelusii dupa nastere pana la varsta aproximativa de 5 sau 6 luni. Pentru cainii care sunt mai mari de aceasta varsta si care nu au fost niciodata vaccinati, se aplica, de regula, un program diferit, mai scurt, dar cu acelasi efect. Cainii pot fi vaccinati impotriva urmatorelor boli: parvoviroza, maladia lui Carerre, hepatita infectioasa, parainfluenta, leptospiroza, traheobronsita infectioasa, precum si vaccinul impotriva rabiei, care este obligatoriu prin lege.

Adultii sunt vaccinati anual, fiind repetate valentele de la ultimul vaccin administrat. Este obligatoriu ca vaccinurile sa se efectueze pe animalele sanatoase, iar puii, pana la incheierea schemei de vaccinare, ar trebui sa nu ia contact cu alte animale sau zone contaminate.

Vaccinarea pisicilor

Atunci cand vine vorba despre pisici, cei mai multi dintre proprietari sunt de parere ca nu este necesar sa isi vaccineze pisica daca ea sta in interior, neavand suficiente informatii cu privire la necesitatea vaccinarii felinelor.

Pisicile pot fi afectate de nenumarate boli, intocmai ca si cateii. Cu toate ca pisica nu intra la fel de mult in contact cu alte animale, exista posibilitatea ca stapanul sa fie cel care o poate imbolnavi atunci cand se intoarce acasa. Virusurile sau bacteriile pot ramane pe haine, pantofi sau mainile ce vor lua contact cu pisica.

Decizia de vaccinare a pisicii tine exclusiv de vointa proprietarului, insa trebuie luata odata ce s-a discutat cu un medic veterinar din Suceava sau din orice alt oras si a fost prezentata situatia cat mai obiectiv si complet, cu toate avantajele si dezavantajele specifice.

Vaccinarea se efectueaza impotriva urmatoarelor boli: panleucopenie felina, caliciviroza, leucemie felina, viroza sau rinotraheita virala. Vaccinarea pisoilor incepe de la varsta de 8 saptamani, cu doua saptamani inainte realizandu-se prima deparazitare interna. Pana la aceasta varasta, pisica este protejata de anticorpii transmisi de pisica prin lapte.

In concluzie, este foarte importanta colaborarea cu medicul veterinar, intrucat el este singurul in masura sa stabileasca un program de vaccinare in functie de contextul epidemologic si de reglementarile legislative in vigoare.

De ce iubesc pisicile iarba matei?

Pisicile par a fi cele mai logice animale de pe suprafata Pamantului, insa atunci cand se afla in prezenta ierbii matelor- denumire stiintifica Nepeta cataria-, acestea isi schimba radical comportamentul. Astfel, substantele chimice naturale produse de catre aceasta planta provoaca felinele sa devina dependente de aroma si, in consecinta, se produce un efect similar cu consumul de ecstasy.

Chiar daca unele pisici par a o lua complet razna sau par a fi drogate, aceasta planta nu este un drog. De fapt, este o iarba care face parte din familia mentei, insa atunci cand frunzele sale sunt rupte, se elibereaza o anumita substanta chimica- un ingredient cunoscut sub numele de Nepetalactone- care este responsabil de comportamentul ulterior al pisicilor. Asadar, acest compus chimic este cel care face ca pisicile sa o ia complet razna.

Dar, ce anume cauzeaza aceasta reactie? Reactia la chimicalul Nepetalactone este cauzata de catre organul care opereaza cu cele cinci simturi ale pisicii- tacil, olfactiv, vaz, auditiv si gust. Chiar mai mult decat atat, pisicile care reactioneaza la aceasta planta mostenesc de la parintii lor reactia, deci, nu toate felinele vor raspunde in acelasi mod. Astfel, daca comportamentul pisicii tale nu se schimba in jurul acestei plante, nu trebuie sa te ingrijorezi cu privire la acest lucru. Aproape 10-30% din pisici nu reactioneaza la iarba matei.

Ce este iarba matei?

Iarba matei este o planta erabacee melifera, ce face parte din familia mentei si creste pana la o inaltime de aproape un metru. De asemenea, Nepeta cataria este o planta ce se cultiva in special in Europa si Asia. Pe langa efectul care il are asupra pisicilor, iarba matei este excelenta in lupta cu tantarii, gandacii si puricii de plante.

Insa, felinele sunt cele mai atrase de aceasta planta din cauza mirosului pe care il emana. Astfel, o simpla mireasma este deajuns pentru ca pisica sa o ia razna, lucru care dureaza intre cinci si zece minute.

Retea gigant de panza de paianjeni

Mii de paianjeni au ”muncit” impreuna pentru a construi o retea giganta de panza. Astfel, reteaua giganta de panza a fost observata de-a lungul unui drum din Dallas, Texas, iar oamenii de stiinta sustin ca panza de paianjen de mari dimensiuni a fost creata de mii de paianjeni care au muncit impreuna pentru a-si prinde mai usor prada.

Reteaua de panza a fost descrisa ca avand lungimea unui teren de fotbal care invaluieste copacii asemeni unui giulgiu imens. Ignorand pentru o secunda modul ingrozitor in care suna acest lucru, mega-reteaua este de fapt destul de fascinanta, daca se are in vedere faptul ca paianjenii sunt, de obicei, creaturi solitare. Reteaua de panza de paianjen a devenit o adevarata atractie turistica pentru oamenii din zona.

Entomologul Mike Merchant de la A&M University AgriLife Extension Service, a declarat intr-un comunicat de presa ca ”unii oameni se apropie atat de tare de aceasta minune a naturii, iar in urma unei priviri mai atente se pot observa mii se paianjeni desirati printre crengile copacilor care se intind si pana la 12 metri. Aceasta este  calitate noua descoperita a paianjenilor, cea de a crea centuri extinse care acopera acesti copaci.”

Niciun cuvant nu poate descrie ceea ce se petrece defapt cu reteua gigant creata de paianjeni, dar se pare ca acestia au un singur scop in minte: prada. Totusi, ce se petrece mai exact aici?

Cu toate ca paianjenii lucreaza in mod independent pentru a-si construi panza, unele specii dau dovada de tendinte sociale. Si, cu toate ca acestea sunt destul de rare, nu este un lucru nemaintalnit pentru ca ei sa se grupeze in anumite conditii, cu scopul de a prinde cantitati cat mai mari de prada. Acest lucru a avut loc si in urma cu cativa ani, in anul 2007, la Lake Tawakoni State Park in Texas. Merchant sustine ca la acea vreme, in 2007, o astfel de descoperire a fost cu totul ciudata, expertii fiind surprinsi sa afle ca paianjenii au trasaturi cooperante.

Conditiile care implica socializarea intre paianjeni

Oamenii de stiinta au emis o ipoteza potrivit careia, motivul reuniunii paianjenilor a fost acela a unei ”furtuni perfecte”, in care conditiile meteorologice au oferit aparitia unei cantitati impresionante de insecte mici. In asemenea conditii, paianjenii au reusit sa lucreze impreuna pentru a construi o megastructura care sa poata prinde cat mai multe insecte. Fara o cantitate mare de hrana, o astfel de retea nu s-ar construi niciodata.