Mancatorii de delicatese de obicei nu supravietuiesc in evenimentele de extinctie, dupa cum sugereaza un nou studiu asupra felinelor mari preistorice.
Pumele, ce vor manca carne, burti, oase, proverbial intreaga enchilada, a supravietuit evenimentului de extinctie in masa ce a avut loc cu 12.000 de ani in urma, in timp ce verii delicateselor cum ar fi pisica cu dintii sabie si lei americani au disparut. Studiul, publicat in revista Biology Letters, a determinat ca obiceiurile de mancare au salvat pumele si posibil sa-i fi salvat si pe jaguari.
Co-autorul revistei, Larisa R.G. DeSantis, profesor asistent in stiinta mediului si a pamantului la universitatea Vanderbilt, a spus ca inainte de extinctia tarzie a Pleistocenelor, 6 specii de feline mari cutreierau campiile si padurile din America de Nord. Aceasta sustine ca douar 2, puma si jaguarul, au supravietuit. Scopul studiilor lor a fost de a examina posibilitatea ca factorii dietetici poate explica supravietuirea pumei.
Ea si co-autorul Ryan Haupt, al universitatii din Wyoming au analizat dintii unei pume antice, pisicilor cu dinti sabie si leilor americani care au fost excavati din faimoasa La Brea Tar Pits din Los Angeles.
Cercetatorii au facut acest lucru cu o noua tehnica numita analiza texturii dentare. Aceasta tehnica foloseste un microscop inalt alimentat pentru a produce imagini tridimensionale ale suprafetei dintilor. Aceste imagini dezvaluie modelul de dantura care sugerea cum si ce mancau cel mai des acele animale.
Consumul de carne rosie, de exemplu, producea zgarieturi mici si paralele, in timp ce consumarea oaselor producea adancituri mai mari si mai adanci. DeSantis si altii au gasit in trecut ca modelul de dantura a leilor americani care au disparut se asemanau foarte mult cu cei ai gheparzilor modern, ce sunt mancatori de delicatese extremi care consuma cel mai mult carne si deseori rod oase. Pisicile cu dinti sabie au fost foarte asemenatori cu lei africani care mestecau atat carne cat si oase.